Cu miliarde de ani în urmă, înainte de formarea oxigenului, un compus chimic ar fi dat viață Pământului, scrie Science Alert. Sursa citată scrie că cercetătorii au studiat un înveliș purpuriu de microbi fotosintetici care trăiesc într-un lac hipersalin, în care nu a existat niciodată oxigen. Laguna La Brava se găsește în deșertul Atacama din Chile. Pieter Visscher, om de știință și geolog la Universitatea din Connecticut a mărturisit că a lucrat timp de aproape 35 de ani cu straturi microbiene, însă Laguna La Brava este singurul loc în care a găsit un strat microbian care funcționează perfect în absența oxigenului. În urma analizelor amănunțite, cercetătorii au descoperit că aceste straturi respiră, de fapt, arsen. În 2019, ei au identificat o astfel de formă de viață, care respire și arsen, în Oceanul Pacific. Astfel, spun cercetătorii, procesul de fotosinteză în Precambrian era realizat cu ajutorul luminii și arsenicului.

Ce respirau organismele înainte de a exista oxigenul

3.5
(2)

Cu miliarde de ani în urmă, înainte de formarea oxigenului, un compus chimic ar fi dat viață Pământului, scrie Science Alert.

Sursa citată scrie că cercetătorii au studiat un înveliș purpuriu de microbi fotosintetici care trăiesc într-un lac hipersalin, în care nu a existat niciodată oxigen.

Cu miliarde de ani în urmă, înainte de formarea oxigenului, un compus chimic ar fi dat viață Pământului, scrie Science Alert. Sursa citată scrie că cercetătorii au studiat un înveliș purpuriu de microbi fotosintetici care trăiesc într-un lac hipersalin, în care nu a existat niciodată oxigen. Laguna La Brava se găsește în deșertul Atacama din Chile. Pieter Visscher, om de știință și geolog la Universitatea din Connecticut a mărturisit că a lucrat timp de aproape 35 de ani cu straturi microbiene, însă Laguna La Brava este singurul loc în care a găsit un strat microbian care funcționează perfect în absența oxigenului. În urma analizelor amănunțite, cercetătorii au descoperit că aceste straturi respiră, de fapt, arsen. În 2019, ei au identificat o astfel de formă de viață, care respire și arsen, în Oceanul Pacific. Astfel, spun cercetătorii, procesul de fotosinteză în Precambrian era realizat cu ajutorul luminii și arsenicului.

Laguna La Brava se găsește în deșertul Atacama din Chile.

Pieter Visscher, om de știință și geolog la Universitatea din Connecticut a mărturisit că a lucrat timp de aproape 35 de ani cu straturi microbiene, însă Laguna La Brava este singurul loc în care a găsit un strat microbian care funcționează perfect în absența oxigenului.

Câmpul magnetic al Lunii a ajutat la apariția vieții pe Pământ
Câmpul magnetic al Lunii a protejat integritatea atmosferei terestre în fața radiațiilor solare. În urmă cu aproximativ 4,5 miliarde de ani, când Pământul era doar o planetă recent formată, Theia, un obiect de mărimea lui Marte, s-a izbit de ea, trimițând bucăți de material planetar în spațiu și încălzind Pământul la mii de grade. Ulterior, în urmă cu 4 miliarde de ani, Soarele a trecut printr-o fază extrem de violentă, aruncând în spațiu o cantitate mare de particule încărcate. În aceste condiții, este uimitor că Pământul a reușit să-și păstreze suficientă atmosferă pentru a evolua într-o lume care să găzduiască viața, notează Science Alert. Indienii au creat ”cipul anti-radiații” din balegă de vacă O companie din Texas vrea să construiască habitate pe Lună cu ajutorul imprimantelor 3D Luna a protejat atmosfera terestră Oamenii de știință sunt de părere că Theia sau mai bine zis rămășițele acesteia care au format Luna au jucat un rol important în supraviețuirea atmosferei terestre, câmpul magnetic al acestui satelit natural respingând o parte din particulele solare supraîncărcate. „Luna pare să fi prezentat o barieră de protecție substanțială împotriva vânturilor solare pentru Pământ, aceasta (n.r. Luna) a fost esențială pentru capacitatea Pământului de a-și menține atmosfera în acest timp”, a spus fizicianul Jim Green, om de știință șef la NASA și autorul principal al noului studiu . Oamenii de știință obișnuiau să creadă că Luna este o bucată de rocă mai mult sau mai puțin lipsită de viață. Nu are câmp magnetic acum, așa că au presupus că nu a avut niciodată unul, deoarece este atât de mică și este posibil să nu fi menținut efectul de dinam necesar unui magnetismului. Rocile pe care astronauții le-au adus de pe suprafața selenară au arătat dovezi ale magnetismului, dovadă că Luna a avut odată un câmp magnetic asemănător cu cel al Pământului. Câmpul magnetic al Pământului este rezultatul unui dinam, un fluid rotativ format din fier și nichel, convectiv și conductor electric care transformă energia cinetică în energie magnetică, rotind un câmp magnetic în jurul planetei. Dinamica celor două câmpuri magnetice Green și echipa sa au vrut să știe cum au interacționat câmpul magnetic al Lunii și cel Pământului în condițiile de acum miliarde de ani. Ei au descoperit că câmpurile magnetice ale celor două corpuri ar fi conectate prin intermediul polilor. Acest câmp magnetic combinat, ar fi protejat Pământul de pericolul particulelor solare. Echipa speră că noile mostre obținute în misiunile selenare vor oferi mai multe informații. Un interes deosebit îl prezintă regiunile aflate în permanență umbră la poli. Ele pot reține oxigenul și azotul extras din atmosfera Pământului, care ar fi putut fi distruse de radiațiile solare în altă parte. Acest lucru este interesant, deoarece arată că posibilitatea ca o planetă să susțină viața se bazează pe mult mai mult elemente decât se credea înainte. Momentan, cercetătorii știu că este nevoie de un anumit tip de planetă, stâncoasă, aflată la o anumită distanță, astfel încât să nu fie prea fierbinte sau nu prea rece și care orbitează un anumit tip de stea.

  Câmpul magnetic al Lunii a protejat integritatea atmosferei terestre în fața radiațiilor solare. În urmă cu aproximativ 4,5 miliarde Citește mai mult ...

Distrugerea mediului accelerează apariția pandemiilor
Distrugerea mediului accelerează apariția pandemiilor

Pandemiile vor deveni tot mai frecvente, se vor raspandi mai rapid, vor produce mai multe pagube economice si vor ucide Citește mai mult ...

În urma analizelor amănunțite, cercetătorii au descoperit că aceste straturi respiră, de fapt, arsen. În 2019, ei au identificat o astfel de formă de viață, care respire și arsen, în Oceanul Pacific.

Astfel, spun cercetătorii, procesul de fotosinteză în Precambrian era realizat cu ajutorul luminii și arsenicului.

Cât de mult v-a plăcut articolul ?

Click on a star to rate it!

Average rating 3.5 / 5. Vote count: 2

No votes so far! Be the first to rate this post.

Fii la curent cu toate articolele nou apărute...

Follow us on social media!

Inima Pământului bate la fiecare 26 secunde
Inima Pământului bate la fiecare 26 secunde

La fiecare 26 de secunde, Pământul se clatină. Nu foarte mult – cu siguranță nu este suficient pentru a-l simți Citește mai mult ...

Le ce vârstă ne pierdem cheful de viață ?
Le ce vârstă ne pierdem cheful de viață

Un studiu al oamenilor de știință din Norvegia a descoperit că odată ajunși la vârsta de 54 de ani oamenii Citește mai mult ...

(Visited 114 times, 1 visits today)